Descoperă minunile pietrei – Theopetra, pecetea veșniciei!

Dacă te preocupă să afli ceva despre tine, ceva enigmatic, frapant și vital, caută-te în peștera Theopetra, emblema grecească pe frontispiciul evoluției.

Theopetra Cave (peștera Theopatra) - leagănul de calcar

Theopetra este o peșteră de calcar, veche de peste 65 de milioane de ani, situată în Grecia și renumită prin persistența prezenței omului, de la Paleolitic până în Neolitic. În esență, peștera este localizată la poalele lanțului muntos Chasia, deasupra satului Theopetra și reprezintă o uriașă incintă dreptunghiulară, cu o suprafață de 500 m². Amplasată chiar la granița naturală între Tesalia și Macedonia, cu micuțul râu Lithaios oferind apă proaspătă în fața unei intrări cu dimensiuni mari, 17 m lățime și 3 m înălțime, ea ascunde multiple dovezi ale prezenței omului încă de acum 1350 de secole. Astăzi, teoria apariției vieții pe Pământ acreditează ideea unei vechimi de 348 de milioane de ani, iar ca origine aceasta este plasată în izvoarele de apă dulce, contrar vechii teorii a apariției vieții în oceane. În privința omului, se consideră că mai întâi gorilele, apoi cimpanzeii, sunt primatele din care am apărut, acum circa 8 milioane de ani.

Ce făcea omul preistoric în vremea sa?

Mai multe artefacte probează o existență continuă a omului în peșteră, de-a lungul mileniilor. Un zid din piatră ridicat, după estimările arheologilor, cu aproximativ 21.000 de ani î.Hr., apare drept cea mai veche structură construită de om. Datele conduc la ultima perioadă glaciară, începută acum 115.000 de ani și încheiată acum 11.000 de ani, de unde concluzia firească după care zidul a fost ridicat din necesitatea protejării locuitorilor peșterii de vânturile reci de atunci. De curând, s-a reușit extracția de ADN din tibiile unor cadavre îngropate în peșteră, constatându-se că acestea au vârste între 7288-6771 î.Hr. și respectiv 7605-7529 i.Hr. Pe lângă oameni îngropați, au fost descoperite fragmente de animale și unelte din piatră. Miile de ani în care peștera a fost locuită în mod continuu arată 2 tranziții culturale semnificative. Una se referă la înlocuirea treptată a omului de Neanderthal cu Omul Modern, cu coexistența acestora pe o durată lungă de timp, iar cea de-a doua se referă la transformarea ocupațiilor oamenilor acelor vremuri, de la vânătoare-pescuit-culegere de fructe la agricultura apărută la sfârșitul ultimei ere glaciale. Utilizată pe o durată de peste 131.000 de ani, peștera Theopetra a cunoscut toate activitățile umane atașate perioadelor din paleolitic, mezolitic și neolitic până în zilele noastre, când a slujit ca adăpost turmelor de oi. Urmele de tălpi ale unor copii ai omului de Neanderthal, descoperite în cenușa pietrificată de acum 135.000 de ani, dezvăluie existența vieții în peșteră, dar și a unor activități. Au fost descoperite unelte de piatră, obiecte din os, urme de plante și semințe care arată preocupările localnicilor, de-a lungul vremii. Toate culminând cu zidul din piatră, ridicat acum 23.000 de ani și care reprezintă până azi cea mai veche structură construită de om. Toate aceste descoperiri, de dată recentă, clarifică trecerea de la modul de viață din ultima fază a Paleoliticului la cel din Neolitic.

Theopetra, peștera muzeu, mai păstrează și azi urmele trecerii strămoșilor noștri pe Pământ, dezvăluindu-le cu acea parcimonie cu care trecutul își arată, temeinic și subtil, tainele milenare.