O Fereastra Spre Trecut

Fereastra a aparut din nevoia de lumina, pe langa asta ea ne permite sa vedem lumea, asa cum e in acel moment. Realitatea cotidiana devine relativ palpabila privind prin fereastra, fascinatia urmaririi meditative a prezentului subliniaza apartenenta noastra la actualitate. 
Dar cum poate fi vazut trecutul ? Si cum sa-l aducem mai aproape de noi, astfel incat sa-l putem cunoaste mai bine, sa-i receptionam vibratiile si sa ne luam portia de invatatura din el ? 
Inovatii spectaculoase aduc trecutul mai aproape de noi, ferestre speciale alatura realitatii imagini virtuale, oferind ochiului si spiritului tablouri de odinioara.

Fortareata Krusevac - Serbia 
Mentionata pentru prima data in 1381, constructia fortareatei este atribuita cneazului Lazar, conducator in acele vremi peste Serbia si Moravia, cetatea functionand drept capitala.  In 1389 dupa batalia de la Campia Mierlei (Kosovo Polje), atat cneazul Lazar cat si sultanul Murad I au fost ucisi, rezultatul luptei fiind tactic nedecis, practic insa penetrarea musulmanilor in sudul Europei a fost realizata. Pentru noi este importanta intrucat turcii au creat mari presiuni asupra Tarii Romanesti, in vremea lui Mircea cel Batran. Au urmat dupa cativa ani bataliile de la Rovine (1395) si de la Nicopole (1396), ultima o adevarata catastrofa pentru crestinatate. 
Desi capitala s-a mutat la Belgrad, cetatea Krusevac si-a pastrat importanta strategica ea fiind ocupata succesiv de turci si unguri, reintrand in stapanirea Serbiei pana in 1454. In acel an a avut loc un asalt al turcilor asupra Serbiei condus de insusi Mahomed al II-lea Cuceritorul, care cu un an inainte devenise stapanul Constatinopolului. Cetatea a cazut, ulterior ajungand depozit de praf de pusca. In urma bataliilor, a jafurilor si sub pecetea inexorabila a timpului Kusevac este astazi o ruina. Din vechea capitala au ramas turnul Dijon care strajuia intrarea si o bucata din zidul de la rasarit. Acest turn a fost acoperit cu pietricele colorate, de aici venind si numele turcesc al cetatii: “Orasul Colorat”. Practic azi este greu de imaginat cum arata cetatea in vremurile ei bune. In ajutorul vizitatorilor vine astazi o tehnologia superioara care permite vizualizarea cetatii, asa cum a fost ea odinioara. 

susa foto: commons.wikimedia.org

2. Heidentor (Poarta Paganilor ) – Austria 
Heidentor este cel mai cunoscut monument roman din Austria. Nu se stie bine la ce a fost folosit, unele surse vorbesc depsre un monument funerar, altele il considera un arc de triumf ridicat in onoarea unui general. Legenda ne povesteste despre un cioban tanar care, trecand cu cireada prin zona, a vazut intr-o seara o lumina albastra rasarind din pamant. A sapat acolo si, tocmai cand frica il cuprinsese, a lovit cu lopata o piatra tare, pe ea era scrisa o inscriptie romana. S-a aplecat sa o ridice, crezand ca a dat peste o comoara, cand a fost smucit de umar in sus, uitandu-se in spate a vazut un om ciudat, imbracat intr-o pelerina neagra si purtand o palarie cu pene, care i-a spus:
“ Nenorocitule, lasa comoara ! Nu este pentru tine ! Ai grija de vitele tale” !

susa foto: wikidata.org

Uitandu-se dupa cireada baiatul a observat ca vacile intrasera in vie si smulgeau vita. A alergat sa le alunge. Privind apoi in spatele sau a vazut cum omul a inceput sa creasca pana a ajuns urias si a depasit in inaltime  Poarta Paganilor. Apoi a  smuls o bucata din zidarie si a aruncat-o in groapa pe care o facuse tanarul, astupand comoara pentru totdeauna. Ciobanul si-a pierdut atunci cunostinta si cand, tarziu, si-a recapatat-o in jurul lui era noapte, strainul disparuse, la fel si lumina calauzitare, iar vitele se raspandisera. A plecat sa le caute lasand in urma o bucata de zid, infipta in pamant. Folosind o tehnologie asemanatoare celei aplicate cetatii Krusevac poti vedea poarta asa cum a fost, alaturi de ea , infipta in pamant, zace bucata de zid care acopera legendara comoara. 

Adevar sau legenda, trecutul isi trimite peste timp mesajele catre generatiile urmatoare, lansand imaginatiei contemporane provocarea intelegerii acestora.