Totul despre colaborarea cu un inginer peisagist, interviu cu Diana Gadea | ARTemis

Poate ca atunci cand te-ai apucat de amenajarea gradinii, nu te-ai gandit ca este nevoie sa apelezi la un arhitect peisagist, dar designul unei gradini este foarte important, mai ales pentru ca vorbim de lucrul cu plante si de un design care este in continua schimbare. 

Know-how-ul este esential in acest domeniu, asa ca am invitat-o pe Diana Gadea, inginer peisagist si fondatoare ARTemis sa ne povesteasca ne presupune job-ul ei de zi cu zi. Regasesti mai jos prima parte din discutie.

Diana Gadea, ingineri peisagist si fondatoare ARTemis Landscape, sursa foto: Diana Gadea

1.    Cum te-ai apucat de aceasta profesie de arhitect peisagist?

Diana Gadea, arhitect peisagist si fondatorare ARTemis: Este un raspuns foarte complex. Am facut prima data Facultatea de Arhitectura, insa nu in Romania. La momentul respectiv, imi doream sa fac design de interior, dar fiind o facultate destul de tehnica, nu m-a atras atat de mult. Am lucrat cativa ani in domeniu si in paralel m-am inscris la Peisagistica din cadrul Facultatii de Horticultura si am devenit inginer peisagist. 

In Romania, arhitectii peisagisti sunt cei care termina sectia de Urbanism de la ”Ion Mincu”, dar ei sunt mult mai tehnici. Noi reusim sa intrunim mult mai bine calitatile unui horticultor, deoarece cunoastem mult mai bine plantele, dar si partea tehnica de concepte si de compozitii de design. 

2.    Care sunt etapele unei amenajari de exterior?

D.G.: Imi place foarte mult sa cunosc clientul. Este important sa-mi dau seama care este scopul si in ce directie vrea sa foloseasca spatiul respectiv. Sunt client care vor sa foloseasca acel spatiu doar pentru priveliste, dar sunt client care vor sa foloseasca spatiul exterior pentru diferite zone de odihna, pentru gradina de legume, pentru diverse plante aromatice, o gradina senzoriala, piscina pentru vara, zone de gratar, locuri de joaca pentru copii.

”Ma intereseaza care sunt hobby-urile fiecaruia si cati membri are familia. Incep cu omul, dupa care trec la analiza spatiului”. 

Cum bate soarele, de unde, care sunt zonele cu mai multa lumina sau umbra, ce se intampla cu vecinii, daca vreau sa ii vad sau nu. Trebuie sa stiu ce se intampla in jurul curtii ca sa pot gandi spatiile si caile de acces.

Plec de la un concept si gandesc zonele, tratez aleile si din aproape in aproape, mergem catre zona de detaliere, texturile pe care le folosim, materialele, plantele, mergem in zona de detalii de executie in cazul in care sunt constructii si au nevoie de detaliere. Ulterior, chiar daca fac un plan de vegetatie compus si foarte detaliat, cu dimensiunile plantelor, cu cate specii imi trebuiesc, eu tot timpul merg impreuna cu clientul si alegem plantele. 

Amenajarea gradinii unei case de vacanta din judetul Prahova, sursa foto: Diana Gadea

Cea mai sanatoasa amenajare este cea completa, in care avem un concept unitar al spatiului. Chiar daca clientul nu are bugetul necesar la momentul la care semneaza contractul, putem etapiza, astfel incat chiar daca lucram pe portiuni, conceptul sa fie unul unitar.  

”Atunci cand gandesc partea de vegetatie, o gandesc pentru cum este acum, dar si cum va fi peste 10 ani”.

3. In zona Bucurestiului, ce plante ai recomanda in functie de schimbarile climatice?

D.G.: Chiar daca se merge foarte mult pe peluze de mari dimensiuni, gazonul nu ofera atat de mult oxigen si nu reuseste sa purifice aerul atat de bine, asa ca eu aleg sa umplu spatiul cu plante. Chiar daca clientul cere un spatiu in care sa poata alerga si in care sa poata desfasura diverse activitati, incerc sa inserez in diferite zone plante care sa poata purifica aerul. 

Incerc pe cat posibil sa ma gandesc si la poluare, la biodiversitate, la disparitia albinelor si a vietatilor care se hranesc si traiesc in aceste ecosisteme. 

4. Oamenii sunt din ce in ce mai atrasi de ideea de a petrece timpul afara. In calitate de inginer peisagist, cum ai simtit acest lucru?

D.G.: Sunt foarte multi care s-au ocupat de spatiu exterior, persoane care locuiau la casa si nu se preocupau de ce se intampla in curtea lor. Sunt foarte multi care s-au mutat la casa si mult mai multi care si-au amenajat terasele si balcoanele care de cele mai multe ori erau spatii nefolosite. 

Amenajarea curtii unui apartament situat la parterul unui bloc, sursa foto: Diana Gadea

Oamenii au inceput sa caute si sa valorifice aceste spatii si si-au dat seama ca specialistii sunt cei mai in masura sa ajute. 

5. Cum are clientul grija de gradina dupa ce arhitectul peisagist preda proiectul?

D.G.: Sunt oameni care spun de la bun inceput ca nu au timp sa se ocupe de gradina si ne roaga sa le recomandam servicii de intretinere. Sau sunt clienti care spun ca nu au timp sa se ocupe si nici nu-si permit un astfel de serviciu, asa ca le gandesc amenajarea in asa fel incat sa nu necesite foarte multa atentie. Si bineinteles, exista oameni carora le place sa lucreze prin curte si sa ingrijeasca plantele. 

6. Diana, povesteste-ne care este proiectul tau de suflet.

D.G.: Eu am foarte multe proiecte mici. De cele mai multe ori, curtile din jurul Bucurestiului sunt curti care nu depasesc 150-200 mp. Imi doresc sa depasesc 1.000 mp. Am avut un singur proiect de acest fel acum cativa ani unde aveam si un lac. A existat si o mica pestera, un teren de tenis, o piscina, o livada. 

7. Povesteste-ne putin despre cum ai amenajat zona de lac si proiectul in sine. 

Amenajare curte in sudul Bucurestiului, alee carosabila piatra cubica plus artar japonez in colorit de toamna, sursa foto: Diana Gadea

D.G.: Este vorba despre o curte care fusese amenajata in urma cu zece ani si se cauta o reimprospatare. Lacul era deja existent. Ne-am dus foarte mult pe compozitie de vegetatie, pe constructie de poduri din care sa construim puncte de perspectiva. Sa pot vedea dintr-un alt unghi. 

8. Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrumta arhitectii peisagisti?

Inca simtim nevoia sa ne educam clientii, sa fim lasati sa ne facem meseria. Eu imi las intotdeauna clientul sa-si spuna punctul de vedere. Este clar un spatiu creat pentru el in care el traieste. La intersectia dintre aceste doua lucruri, dintre specializarea mea si dorinta clientului, eu cumva trebuie sa fiu lasata sa-mi fac treaba. Unele parti de proiectare sunt codependente, asa ca nu poti face unele lucruri pentru ca trebuie sa le rezolvi pe celelalte. 

9. Care este perioada ideala de plantare?

D.G.: Avem doua perioade de plantare: primavara si toamna. De cele mai multe ori, clientul isi cauta primavara un arhitect peisagist si spune ca vrea acum, intr-o luna. Pentru noi este foarte greu sa luam proiectele si sa le ducem la bun sfarsit intr-o singura luna. Pe timp de iarna, foarte putini se mai gandesc ca vor primavara.

Ideal este sa impartim in doua etape. Cele care se pot implementa catre primavara si cele care cer implementarea toamna si implicit, proiectarea pe timp de vara. 

Amenajare curte in sudul Bucurestiului, compozitie vegetala toamna, sursa foto: Diana Gadea

10. De ce nu este recomandat sa plantam pe timp de vara?

D.G.: Sunt solutii sa plantam pe timp de vara. Daca ne ducem intr-o pepiniera de exemplu, care este un vanzator de plante, ei vor spune ca putem planta si vara pentru ca interesul este sa existe aceasta vanzare si acest curs continuu al plantelor. Pe timp de vara, de cele mai multe ori ne intalnim cu seceta. O planta isi gaseste cel mai bine locul toamna pentru ca ea reuseste sa iasa din vegetatie, este asezata intr-un loc nou, iar pana primavara cand ajunge in etapa de vegetatie, se aclimatizeaza cu vantul, cu spatiul cu pamantul, cu toti acesti factori care influenteaza planta. Vara, lucrurile nu sunt neaparat posibile, deoarece pamantul este de cele mai multe ori uscat, indiferent de cat de mult o uzi. Desigur ca avem solutii, sunt diverse granule care se pun in pamant si care reusesc sa retina apa, dar trebuie sa acordam mai multa ingrijire si intretinere plantei. 

”Plantele sunt totusi niste vietati”.

Cele mai multe plante incep sa infloreasca in luna mai sau iunie si termina procesul de inflorire in august-septembriel. Practic, eu iau planta dintr-un loc in care se simte bine si o mut intr-un loc in care nu se simte in mijlocul acestei perioada si nu este in regula pentru ea. 

11. Ca inginer peisagist, ce schimbari observi din punct de vedere climatic?

D.G.: Sunt schimbari, insa sunt tinute sub control. Cred ca cele mai multe probleme le intalnim la pomii fructiferi si bineinteles si pierderi. Plantele decorative nu au asa mult de suferit. A fost o schimbare semnificativa primavara trecuta. Bujorii au o perioada de inflorire de o saptamana, insa anul trecut au rezistat mult mai putin. Au inflorit mai tarziu, dar nu a rezistat la fel de bine.

Amenajare de curte in zona Sisesti, sursa foto: Diana Gadea

Magnoliile nu au mai avut aceeasi rezistenta si aceeasi perioada de inflorire. Sunt niste lucruri care sunt in continua schimbare si care pe noi, specialistii, ne este foarte greu sa gasim o explicatie si o solutie ca sa putem combate aceasta problema pentru ca de la un an la altul, sunt lucruri care se schimba si probabil ca vom ajunge la un moment dat la un punct constant ca sa stim care sunt temperaturile si sa gasim solutia pentru lucrurile acestea. 

Aceasta este prima parte a interviului cu Diana Gadea, stay tuned sa afli mai multe si din partea a doua. 

Daca iti doresti sa lucrezi alaturi de Diana, o gasesti pe pagina de Facebook ARTemis, dar si pe Instagram.