Biblia de la Pompei (dupa Nero si departe de Napoli)

Viata si Adevarul despre Dezastrul de la Pompei

Versetele biblice de la Pompei, copilul Vulcanului Vezuviu, nu exista o Biblie pentru Pompei sau pentru Herculaneum, exista insa o potrivire posibila intre Sfanta Scriptura si catastrofala eruptie a vulcanului Vezuviu din 79 d. Hr. Sa fie mania lui Dumnezeu asupra orasului pacatos sau doar o teribila intamplare geologica? Si ce urmeaza ?

“Daca veti urma legile Mele,…, va voi trimite ploi la vreme, pamantul isi va da roadele, si pomii de pe camp isi vor da roadele. (Biblia Leviticul 26:3-4)

Asa incepe istoria orasului antic Pompei, fondat la poalele unui vulcan, probabil in sec. al Vl-lea i.Hr. si devenit oras roman in anul 80 i.Hr. Colonizata inca din epoca bronzului, zona fertila de la gurile raului Sarno, ingrasata de lavele varsate din vechile eruptii ale Vezuviului, permite dezvoltarea unei agriculturi prospere, mai ales pentru cultivarea maslinilor si a vitei de vie. Numele Pompeii, se pare ca provine de la “pumpe”, o procesiune comemorativa in onoarea victoriei lui Hercule asupra uriasilor. De altfel orasul Herculaneum, aflat in apropiere, isi ia numele tocmai de la Hercule, certificand astfel legenda victoriei eroului intr-un peisaj de foc.  Tradusa intr-un limbaj pragmatic legenda ofera indicii asupra unor posibile eruptii, caci de unde sa apara altfel peisajul de foc intr-o arie dominata mai degraba de ape? Dincolo de legenda si trecand peste perioade ale prezentei grecilor si a etruscilor, sa consemnam ca Pompeii isi revendica originile samnite, ale populatiei locale, independenta de autoritatea romana, careia i se opune pana in anul 80 i.Hr. cand Sulla o instaureaza definitiv. Urmeaza o perioada de prosperitate consecventa. Port insemnat in Golful Napoli, orasul devine un centru de elita pentru comertul cu ulei de masline, vin, lana, sare, legume, fructe exotice, grau, condimente, produse marine. Totul rodeste si se dezvolta, pana in acea zi de August 79 d. Hr. 

Comori de pret si untdelemn sunt in locuinta celui intelept, dar omul fara minte le risipeste.
(Biblia Proverbe 21:20)

Pompeii acelor vremuri arata ca un oras tipic roman, inconjurat de un zid si avand 2-3 intrari in arcada. Pavaje cu piatra de forma poligonala, asezate inclinat, ca sa permita scurgerea apei de ploaie, construite din dale de piatra naturala vulcanica acopera strazile si drumurile. Pe anumite strazi traficul se desfasura in sens unic. Orasul este un complex de vile arogante (Nero insusi are una aici!), temple, bai, scoli, turnuri de apa, mici sanctuare pentru diverse zeitati, fantani publice (circa 40) si case mai modeste. Toate vorbesc despre o comunitate prospera. Vilele, unele din sec al ll-lea i.Hr., respecta si ele tipicul constructiilor de atunci: direct din strada printr-o usa mica se intra intr-un coridor care se deschide intr-un atrium cu coloane si care are un bazin dreptunghiular de apa, fara acoperis. Din atrium se trece in alte incaperi: dormitor, sala de mese, o camera pentru cultul stramosilor.

Pe podelele interioare sunt asezate Mozaicuri grandioase pline cu scene mitologice sau vorbind despre preocuparile proprietarilor.  In gradinile pavate cu mozaic decorativ Lava Red sau similar troneaza fantani ornamentale, statui, pergole, copertine. Picturi murale acopera zidurile dimprejurul pavajelor exterioare, dand iluzia unor peisaje, cateodata accentuand statutul personajului care mananca in fata picturii. Sclavii insa locuiesc ca intr-o inchisoare si, laolalta cu casele in care prostituatele isi fac meseria, dezvaluie cealalta fata a orasului. Printre constructiile care remarca Pompeii este Amfiteatrul, unul dintre cele mai vechi si mai bine conservate din lume, (mai vechi decat Colosseumul roman). Acesta, dimpreuna cu pavajele exterioare, sunt emblema orasului. Totul infloreste si se dezvolta pana in acea zi de August 79 d.Hr. 

“Am un lucru împotriva voastră: că ați abandonat dragostea pe care o aveați la început. Adu-ți aminte, așadar, de unde ai căzut; pocăiește-te și fă faptele pe care le făceai la început. Dacă nu, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul de la locul lui, dacă nu te vei pocăi.... (Biblia Apocalipsa 2:1-29)
 

Un cutremur devastator (7.5 grade pe scala Richter) are loc pe 5 Februarie 62 d.Hr si avariaza multe dintre casele din Pompeii, se prabusesc constructii de toate felurile, inclusiv bucati din zidul de aparare. Sistemul de alimentare cu apa este grav afectat, podul de pe raul Sarno se prabuseste si el. Mii de morti platesc tributul unor vieti imbelsugate, dar sunt oare aceste vieti inca aproape de credinta? Cei care inteleg mesajul parasesc in graba orasul, raman destui care sa-l recladeasca. Impulsionate de vizita imparatului Nero lucrarile de reparatii se intetesc si, tiptil, viata isi reia cursul. Locuitorii nu talmacesc apelul si se intorc la vechile obiceiuri.  Totul se reface si belsugul revine in oras, pana in acea zi de August 79 d.Hr.  

Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de suportat pentru țara Sodomei și Gomorei decât pentru acel oraș. (Biblia Matei 10:14-15)

Brusc, in vara anului 79 d. Hr. lucruri stranii se abat peste orasele Pompeii si Herculaneum. Raul Sarno se umple de pesti morti, izvoarele si fantanile seaca, vita de vie de pe coastele Vezuviului se usuca rapid, in orase se simt din ce in ce mai multe cutremure. Ca urmare oamenii incep sa paraseasca orasul, “căci oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit". (Romani 10:13), cei mai multi insa raman, acestia vor vedea apocalipsa cu ochii lor.

In dimineata zile de 24 August 79 d. Hr. somnul milenar al Vezuviului se incheie subit, in mod fatal. Vulcanul furios incepe sa arunce foc si fum, ca un balaur mitologic rechemat din strafunduri la viata. La mijlocul zile se aude o explozie uriasa care pulverizeaza craterul vulcanului si arunca pe cer un nor de particule din Piatra Ponce, urcandu-l pana la 43 km inaltime (se pare ca inaltimea maxima la care s-a ridicat un avion militar este de abia 37.5 km). Ca sa ne imaginam puterea exploziei ne raportam la bomba de la Hiroshima. Forta bombei facute de om, care a ucis un oras intreg in secolul 20, este derizorie fata de taria vulcanului din urma cu 2000 de ani.  care s-a calculat ca fiind de 100.000 de ori mai puternica. 

“Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră peste piatră care să nu fie dărâmată" (Matei 24:11-51)
“Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera."(Ioan 8:32) 

Prima cenusa, usoara, se cerne peste Pompeii, centimetru cu centimetru. Oamenii fug, se ascund, pe nesimtite materialul vulcanic inghite orasul. La sfarsitul dupa-amiezii o alta explozie arunca o coloana de cenusa si piatra ponce inca mai sus decat prima eruptie. Cenusa care cade acum vine sub forma de pietre grele, unele cladiri se prabusesc, oamenii se ascund care pe unde pot. La ora 23, norul de deasupra vulcanului se prabuseste peste oras, 6 valuri succesive de cenusa si aer fierbinte se napustesc asupra orasului, acestea asfixiaza si coc in cateva clipe tot ce este viu. Materie fierbinte si rea continua sa cada, ingropand orasul. Sub metri de cenusa acesta este practic sters de pe fata pamantului. La fel ca Herculaneum. Pierdute si uitate Pompei si Herculaneum zac sub pedeapsa mai multe secole. 

“La fel cum Sodoma și Gomora și orașele din jur…fiind supuse unei pedepse de foc veșnic”. (Iuda 1:7)

“Nu judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu judecata pe care o veți da veți fi judecați și cu măsura cu care o veți folosi vi se va măsura” (Biblia Matei 7:1-5) 

Studii de toate felurile si o puzderie de controverse incearca sa faca lumina asupra catastrofei de atunci. Prima controversa este asupra datei eruptiei, traditional 24 August 79 d. Hr., in realitate se pare ca a fost la o data cuprinsa intre mijlocul lui septembrie si inceputul lui noiembrie , ultima varianta vehiculata ar fi 17 Octombrie. De la 1755, cand au inceput lucrarile de constructie a canalului Sarno, sapaturi consecvente au scos la iveala un oras intreg. De-a lungul vremii ilustri vizitatori ca Goethe, Mozart sau Stendhal au punctat sentimentele apasatoare pe care le-au resimtit. Pentru arheologi multimea de artefacte ofera date concrete prin care se reconstruieste o intreaga epoca. Impreuna cu destinele celor ucisi atunci, al caror numar se estimeaza a fi intre 12000 si 30000 de suflete. Printre primele adnotari despre catastrofa sunt scrisorile lui Pliniu cel Tanar catre istoricul Tacitus, in care este descrisa moartea unchiului sau, amiralul Pliniu cel Batran, sub cenusa vulcanului, tocmai cand naviga sa salveze supravietuitorii din Pompeii. 

Pentru o serie de specialisti este clar ca fluxurile piroclastice, constand in nori fierbinti de cel putin 250° C, formati din cenusa, lava si gaze, si coborand cu viteze de 80 km/ora, sunt raspunzatoare de mortile instantanee ale oamenilor ramasi in Pompei si Herculaneum. Studii recente ale altor specialisti releva rolul decisiv al caldurii care, ridicandu-se la circa 300° C, singura, a determinat moartea majoritatii oamenilor. Cadavrele lor si ale animalelor au fost gasite sub 6 metri de materiale piroclastice (tefra) succesive. Fiecare dintre ele arata exact clipa in care au fost ajunse de caldura care le-a copt, la propriu, in pozitii si atitudini dintre cele mai felurite. 
 

Concluzii in zilele noastre: cel mai probabil efectele cumulate ale eruptiei au adus moartea locuitorilor. In prezent in Europa sunt mai multi vulcani cu activitate redusa, printre care: Vezuviu, Etna (Italia), Santorini (Grecia), Teide si La Palma (Insulele Canare), Eyjafjallajökull (Islanda). Ultima eruptie pana la aceasta data este a vulcanului La Palma (Insulele Canare), consemnata la 19 Septembrie 2021.

Ultima eruptie a Vezuviului a fost in 1944 si a provocat zeci de morti. In 79 d.Hr. acesta a distrus Pompei, Herculaneum, Oplontis, Stabia si partial Napoli, cu tot cu asezarile din jur. Biblia de la Pompei ramane o incalculabila epopee de surse pentru studiu, inca ascunse sub cenusa vulcanica! Intre pedeapsa divina si evenimentul geologic ne asteapta un camp de cercetare vast in care fiecare dintre noi are dreptul sa intervina. 

Si sa se intrebe: “Asadar, ce urmeaza”?