Sarea de Himalaya - Provocare sau Sarlatanie Contemporana

Cauti Sare Roz de Himalaya vs Sare Iodata Normala | Adevar sau Minciuna?
 

Un Cristal de Istorie - Ca sa intelegi povestea sarii roz de Himalaya trebuie sa-ti imaginezi Terra cu 600 milioane de ani mai batrana, in Proterozoicul tarziu; ajuns aici stai pe loc si bucura-te sa intalnesti primele bacterii producatoare de oxigen. Viata, asa cum o stim azi, isi face loc printre ghetarii din Criogen, iar sarea noastra se pune pe cristalizat in asteptarea lui Alexandru cel Mare, care s-ar fi oprit la poalele muntilor Himalaya prin 326 i.Hr. Legenda spune ca, obositi si transpirati, caii s-au napustit asupra unor bulgari de la poalele muntelui, si au inceput sa-i linga cu nesat. Nimeni nu cunostea la acea vreme nimic despre mentinerea presiunii osmotice sau despre reglarea echilibrului fluidelor, asa ca soldatii au fost bucurosi sa vada cum caii isi recapatau puterile, gustand ei insisi s-au inscris in lista uriasa a descoperirilor esentiale facute de om fara voia sa. N-a mai fost nevoie decat de vreo 1800 de ani pana cand, in perioada imperiului Mogul, sarea cea roz a devenit faimoasa ca obiect de lux. Apoi, in secolul al 19-lea, in 1872, inginerul miner H. Warth a sapat tunelul principal, oferind dominatiei britanice de atunci primele beneficii ale exploatarii industriale a sarii. Dupa plecarea britanicilor minele au revenit Pakistanului.

Controversa 1: Numele si locul de exploatare
Realitatea geografica ne arata ca sarea de Himalaya NU provine din Himalaya* ci se extrage de la o distanta de 186 km, mina Khewra fiind situata in regiunea Punjab, Pakistan. 

*Himalaya (Hindi हिमालय, himālaya, în sanscrită hima = zapada si alaya = loc, locuinta) este cel mai înalt sistem muntos de pe Pamant, situat în Asia Centrală între campia Indo-Gangetică (la sud) si Podisul Tibet (la nord). Himalaya formează o barieră naturală, in special climatica, intre deșerturile muntoase ale Asiei Centrale și zonele tropicale ale Asiei de Sud. 

Cu rezerve uriase, estimate intre 92 si 600 milioane tone, mina Khedra poate asigura alimentarea intregului glob cel putin pe urmatorii 200 de ani. Marketingul a facut sa explodeze piata la inceputul anilor 2000 cand sarea roz de Himalaya s-a impus lasand in urma celelalte tipuri de sare. Credeti ca daca s-ar fi chemat “Sare de Pakistan” sau “Sare de Khewra” ar fi avut aceleasi vanzari?

Controversa 2: Culoarea sarii de Himalaya
Stiai ca exista sare neagra de Himalaya? Diferita de sarea roz de Himalaya, desi ambele se extrag din acelasi loc. Sarea neagra de Himalaya nu se dizolva usor in apa si este deci mai buna pentru gatit decat sarea comuna. Insa gustul nu este sarat ca al surorii ei. Numita de localnici in multe feluri si recunoscuta mai ales sub numele Kala Namak, sarea neagra de Himalaya este folosita consecvent in Asia de Sud, atat in bucatarie cat si in medicina Ayurvedica. Sa fie culoarea neagra, neispititoare, sau aroma ei de pamant, singurele motive pentru care nu s-a raspandit in culturile occidentale? Sau atentia redusa cu care a fost onorata si promovata in piata, prin comparatie cu sarea roz de Himalaya, sa fie de vina ?   

Controversa 3: Tehnologia de exploatare si turismul 
Mina de sare Khewra, acoperind 110 km² cu o adancime de 228 m si avand peste 40 km de tuneluri, a doua din lume si cea mai veche, prima fiind situata in Polonia, este una dintre cele 6 existente in zona si singura exploatata. Are 12 niveluri de extractie dintre care 6 de suprafata. Extractia se face si azi manual, folosind aceleasi unelte ca acum o suta de ani: tarnacop, burghiu manual, praf de pusca si aceasi ordine a operatiilor: forarea, plantarea prafului de pusca, detonarea, transportul cu spinarea, sortarea, incarcarea in camioane; un schimb inseamna 8 ore de munca, la 30-40 m adancime. Minerii extrag astfel zilnic 1000 tone de sare, echivalentul a 157 elefanti. In timpul stapanirii britanice lucratorii erau inchisi in subteran pana ce-si faceau norma zilnica de extras. 

Nu conta varsta, sexul sau starea de sanatate! Cativa protestatari impotriva acestor conditii au fost impuscati si inmormantati, ca exemplu, chiar la intrarea in mina. Adica in vazul celor 250.000 turisti care viziteaza anual locatia. Dincolo de sirul celor 12 morminte, privelistea este uluitoare. Un tren vechi, inca functional, plimba turistii. Din loc in loc, bazine cu apa sarata, iluminate inspirat, ademenesc vizitatorii.

In tunelul numit “Valea de Cristal”, miriade de cristale de sare roz stralucesc in bataia luminii. Replicile in sare ale unor monumente cunoscute, ca moscheea Badshahi, turnul Minar-e-Pakistan (la care se ajunge trecand printr-o sala de adunari inalta de 75 m), sau chiar marele Zid Chinezesc, confera o locului o majestate aparte. Pul Saraat, replica podului Pul-E-Saraat, ce trebuie trecut in Ziua Judecatii, un pod din sare, fara piloni, intins peste un lac sarat adanc de 25 m si avand alaturi o cafenea primitoare, spitalul in care se trateaza diverse afectiuni respiratorii prin terapia cu sare, restaurantul dinafara minei, statia de tren renovata, completeaza imaginea fantastica a zonei, vadind interesul sporit al autoritatilor pentru dezvoltarea turismului. Mai ales ca, desi in mina temperatura prezinta o constanta surprinzatoare in jurul valorii de 20°C, in afara temperaturile sar spactaculos si la fel de constant, de 60°C, pe timp de vara, situatie care determina vizitarea zonei iarna. 

Diferenta dintre minunatiile sarii si tehnologia traditionala folosita pentru extractia ei frapeaza. Si te indeamna sa te-ntrebi daca nu cumva si disputa dintre arhaic si contemporan sustine vanzarile sarii de Himalaya.   

Controversa 4: Avantajele intre moda si realitate
Cu exporturi anuale de 400.000 tone si cu veniturile din turism (peste 250.000 vizitatori pe an), nu se poate spune ca extractia sarii de Himalaya n-ar fi rentabila. Ba chiar din contra. Dar care sunt calitatile atat de speciale care fac aceasta sare mai cautata decat sarea celtica (sarea de mare cenusie), sarea kosher (grunjoasa, nerafinata), sau sarea de mare clasica, dar si, posibil, poluata cu metale grele ? 

Sa incepem cu compozitia ei: 98% este clorura de sodiu iar restul este reprezentat de oligoelemente precum potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier (de unde si culoarea roz), etc, in total 84 de minerale, care mai de care mai bun pentru sanatatea ta. Iate-le: Calciu, Fosfor, Hidrogen, Azot, Carbon, Oxygen, Sodiu, Fluor,Cadmiu, Paladiu, Aluminiu, Crom, Nichel, Arsenic, Siliciu, Vanadiu, Lantan, Galiu, Rubidiu, Cobalt, Indiu, Iod, Fier, Magneziu, ca sa le amintim doar pe cele mai importante. Apoi continua cu brom, argint, staniu si inca multe altele. S-ar zice ca intr-o lingurita de sare zace concentrata o intreaga farmacie si ca tocmai aici s-a ascuns esenta povestii “Sarea in bucate”. Din pacate puritatea de 98% a sarii de Himalaya vine la pachet cu concentratia scazuta din celelalte minerale. Astfel incat daca masori la sodiu o concentratie de 382.61 g/kg, la clor 590 g/kg , la sulf 12.4 g/kg, la calciu 4.05 g/kg, la potasiu 3.5 g/kg iar la fier 38.9 ppm (parti per million) pentru restul raman valori prea putin semnificative de genul: siliciu sub 0.1 g/kg sau argint 0.031 ppm. 
 

Altfel, rasfoind prospectele care prea-maresc virtutile sarii, gasesti beneficii ca sarea de Himalaya:

• ajuta la prevenirea hiponatremiei (nivelul scazut al sodiului in sange)
• mentinerea nivelului unor nutrienti 
• detoxifierea organismului, prin bai cu apa sarata
• echilibrarea fluidelor (regleaza hidratarea) 
• somnul sanatos 
• ameliorarea inflamatiilor si a bolilor respiratorii 
• normalizarea zaharului in sange 
• curatarea tractului digestiv 

Institutii de prestigiu in domeniul tratamentelor naturiste cum ar fi Rockwood Natural Medicine Clinic din Scottsdale (Arizona, USA) insira seturi de retete utile celor care cauta in sarea de Himalya un panaceu. Iata 2 dintre ele, special pentru fani, asa cum au fost recomandate de dr. Naturopat Elizabeth Taddikan, de la amintitul institut:

1. Remediu pentru raceala sau gripa: amesteca 2 cani de apa purificata cu ½ cana suc de portocale sau lamaie, ¼ lingurita sare roz de Himalaya si o lingura de miere. Se zice ca aceasta combinatie creste nivelul de electroliti in organism, scazut in urma bolii.

2. Preparat pentru exfoliere corporala: o cana sare roz de Himalaya cu granulatie fina sau medie, ¼ cana ulei de masline, 10 picaturi ulei esential (la alegere, dintre cele pentru piele). Se umezeste pielea, apoi se aplica exfoliantul cu miscari circulare, pentru indepartarea celulelor moarte, evitandu-se zonele cu piele crapata. Un capitol separat al avantajelor tine de lampa cu sare de Himalaya. 

In forme organice, dintre cele mai spectaculoase, lampile de sare gasesc o sustinere consecventa in randul celor ce cred in imbunatatirea aerului prin ionii negativi emanati, cu efecte energetice linistitoare. In esenta lampa cu sare de Himalaya se executa din bucati de roca illuminate cu becuri. Se crede ca acestea ar elimina efectele unor alergii si ar ajuta la imbunatatirea respiratiei (totusi haloterapia – terapia cu sare, pare cel mai usor de sustinut dintre avantaje) si chiar a starii de spirit (ionizarea facatoare de minuni!) Ca sa nu ramana mai prejos, si industria constructiilor rezoneaza, folosind sarea de Himalaya ca material de constructie in amenajari interioare spectaculoase. Plini de initiative promotorii speculeaza sumedenia de virtuti pentru sanatate cu care sarea de Himalaya se lauda, avand grija sa lumineze totul in jur, pentru efecte magice asemanatoare cu cele ale lampilor din care izvorasc rauri de ioni negativi.                                             

Ce s-ar mai putea spune dupa aceasta veritabila hemoragie de avantaje care bantuie media de la inceputul secolului actual? Poate doar ca totusi concentratia de minerale e prea mica pentru a determina atat de multele beneficii proclamate, si nici concentratia de ioni negativi din jurul lampilor nu ar fi suficienta pentru atat de laudatele imbunatatiri promise. Dar cum moda e atotputernica si bate de multe ori realitatea, cine se poate sustrage recomandarilor venite de peste tot, chiar daca insuficient verificate? 

Contradictia 5: Cat costa gustul si ionii negativi ?
Ajunsi in sfera economica lucrurile se amplifica indecent de mult. Caci pretul pentru sarea roz de Himalaya este de circa 20 de ori mai mare decat al sarii de masa. Este aceasta diferenta justificata? Cu alte cuvinte unde se ascunde aceasta diferenta uriasa de pret? Aici trebuie sa observam ca sarea de masa este obtinuta de obicei prin rafinarea apei sarate, ceea ce duce la eliminarea mineralelor naturale, ca magneziul sau potasiul. Sarea de mare, obtinuta prin evaporare nu este procesata ca sarea de masa, insa poate contine poluanti. Sarea gema, cum e si sarea roz de Himalaya,  se obtine in urma procesului de evaporare, din marile de odinioara, aflate acum sub pamant. Acesta implica forarea, zdrobirea si scoaterea la suprafata a sarii din adancuri. Facand acum o comparatie, argumentul care poate constitui o justificare a pretului s-ar gasi in multimea de minerale (84 la numar) prezente in sarea roz de Himalaya. Specialistii au precizat insa ca toate aceste minerale nu inseamna mai mult de 2% din continut, restul de 98% fiind clorura de sodiu obisnuita. Adica in lingurita de sare pe care o pui in bucate si care contine cam 10 g, ai 9.8 g de clorura de sodiu si 0.2 g din toate cele 84 minerale. De exemplu calciul care se gaseste in proportie de 4.05 g/kg in lingurita ta inseamna 0.00081 g adica sub un miligram. La potasiu se ajunge la 0.0007 g la lingurita. Si asta referindu-ne la minerale cu valori semnificative la kg. Deci unde sunt efectele atat de trambitate ale mineralelor?

Altfel, sarea roz Himalaya contine mai putin sodiu deci ar fi mai sanatoasa pentru domeniul alimentatiei. In domeniul imbunatatirii conditiilor de viata se afirma ca sarea de Himalaya contribuie la purificarea aerului prin eliminarea unor alergeni. Se pare insa ca emisia de ioni negativi nu are efecte atat de spectaculoase incat lampile de sare sa fie recomandate in terapii. Are asadar sarea de Himalaya un gust atat de aromat incat sa justifice pretul? Aduce lampa de sare sanatate celor suferinzi? Piata sarii artizanale este exploziva intr-o societate care consuma sare de peste 14.5 miliarde de dolari anual. Cu un marketing constant agresiv, sarea roz de Himalaya isi face loc in viata noastra convingator si insistent, ignarand controversele inspirate de incosistenta unor rezultate concrete. 

De care parte a baricadei te vezi?
Scrie un comentariu si spune-ne parerea ta!