Tehnologie in piatra | Cand monumentele megalitice tac

Poate ca cel mai cunoscuta structura megalitica este Stonehendge (Anglia). Este oare singura ? 
Dar ce sunt megalitii ? Si cum au aparut ei ? Cum au putut fi executate aceste mega-structuri din piatra si cum au fost ridicate si transportate imensele blocuri intr-o perioada de timp in care tehnologia era la un nivel ultra-primitiv ? 
Acest articol isi propune sa te introduca intr-o lume ramasa pana azi misterioasa si indescifrabila chiar si pentru mintile cele mai luminate.

Ce sunt Megalitii ? 
Megalitii sunt colosi din piatra, in general cu grad de prelucrare redus, folositi, singuri sau in asocieri, pentru constructia de monumente, cel mai probabil religioase, in arhitectura preistorica.
De la piatra singura (menhir) pana la ansamblurile montate impreuna prin tehnica “dry-stack” (stivuire), fara mortar, megalitii sunt forme de arta rupestra organizate cel mai adesea in scop religios, de culturi  ale caror tehnologii ne raman inca inexplicabile. Cea mai cunoscuta structura este dolmenul, un monument funerar alcatuit dintr-o bucata mare de piatra, amplasata orizontal pe alte pietre asezate in plan vertical. O alta forma este menhirul (men = piatra; hir = lung, in bretona), acesta era formata dintr-o singura piatra, de dimensiuni mari si amplasata in pozitie verticala. Mai multe menhire erau aranjate in forme (semi)circulare si elipsoidale ( Stonehendge, Avebury si Ring of Brodgar toate in Marea Britanie)  sau pe linii paralele (Carnac Stones din Franta). 
Semnificatiile acestor forme nu sunt inca pe deplin lamurite, mai ales in contextul in care se suprapun si cu alte forme ale artei megalitice, cum ar fi cele peste 200 de pietre decorate ale complexului monumental  Knowth (Bru na Boinne - Irlanda). In mod cu totul surprinzator se observa o asemanare de trasaturi in arhitectura, gravurile in piatra si motivele folosite in executia unor morminte aflate la distante mari, ceea ce mareste inca si mai mult misterul constructiilor. 

Cum au aparut megalitii ?
Prima aparitie este datata cu peste 9000 de ani inainte de Hristos, la Gobekli Tepe (Turcia). Monumentul este format din 20 cercuri alcatuite din stalpi de piatra, unii cu inaltimi de peste 5 m si 15 tone greutate si asezati in forma literei “T”. Tehnologia de executie si montaj  a acestor colosi ai erei Mezolitice, unde se stie ca uneltele erau din cremene, ramane adanc ingropata in praful mileniilor trecute.   O alta realizare exceptionala din Mezolitic, inceputa cu vreo mie de ani dupa Gobleki Tepe, este biencunoscutul ansamblu de la Stonehedge (gropile de postament). 
Dupa inca 4000 de ani (in jurul anului 5000 i.Hr, deja in Neolitic) apar monumentele de la Evora (Portugalia) stravechi tinut ocupat de celti, apoi movila de la Barnenez (Franta) si templele de la Skorba (Malta).
Ridicate mai degraba din considerente religioase decat din ratiuni economice aceste veritabile minuni ale mileniilor timpurii framanta si azi mintea savantilor, in incercarea de a da raspunsuri rationale la multele intrebari pe care fiecare dintre aceste sit-uri le pun. 

Geopolimerii dezvaluie o tehnologie uluitoare 
Ceea ce surprinde la constructia unui megalit nu este doar precizia executiei, imposibil de reprodus si azi, in raport cu conditiile existente in acea vreme, dar si transportul imenselor blocuri, ridicarea si amplasarea lor, raman si ele de neexplicat. 
O teorie care incearca sa evite raspunsuri la intrebarile vizand transportul imenselor blocuri si explica totodata precizia formelor lor, tine de fabricarea la fata locului de “geopolimeri”. Cu o duritate superioara, aceste blocuri s-ar fi executat prin turnarea in matrite a unei suspensii din calcar macinat si apa. Realizarea acestor geopolimeri, obtinuta prin intarirea suspensiei in matrite, este pusa in legatura cu calcarul (limestone) si gresia naturala (sandstone).  Se afirma ca “inmuierea” calcarului s-ar fi realizat cu folosirea unor plante, la fel si cea a andezitului, alt material preferat de constructorii acelor vremuri. Pentru megalitii din America de Sud se crede ca acizii de “inmuiere” erau obtinuti din porumb, iar ca element de intarire se folosea guano. Inevitabil s-au facut referiri la piramidele egiptene, insa fara a se putea da o sentinta definitiva si unanim acceptata. Cert este ca experimente realizate in Franta, in conditiile climei de acolo, au dus la obtinerea unor geopolimeri intr-o perioada de timp de 3 luni. La nelamurirea asupra categoriilor de plante care ar fi putut inmuia calcarul sau andezitul s-a apelat la legendele locului care vorbesc despre plante capabile sa descompuna piatra.
Aceasta teorie, deja probata, poate oferi o baza de pornire in explicarea unuia dintre marile mistere ale tehnologiei primitive.      

Ce ne spune gigantul de la Baalbeck 
In anul 2014, la Baalbeck, a fost dezgropat cel mai mare monolit din lume. Cantarind circa 1650 tone si avand dimensiuni de 19.6 m lungime, 6 m latime si 5.5 m grosime, el devansaza alti 2 monoliti de peste 1000 tone. Sa fi fost acest colos realizat cu tehnologia geopolimerilor ? Sa fie romanii acei constructori priceputi si in stare sa gestioneze executia si transportul imensului bloc ? Daca ar fi asa atunci cum se explica faptul ca cea mai mare piatra cunoscuta a fi transportata de romani, in zeci de ani de truda, cantareste de 5 ori mai putin , adica “doar” 323 tone (obeliscul Laterano). Ori poate ei au gasit tehnologia care sa le permita un asemenea salt, cu repercusiuni asupra resitei transportului unui bloc de 5 ori mai greu decat cel mai greu bloc mutat de ei pana atunci.  In noianul de teorii emise de specialisti fara a se putea da un verdict definitiv, toate cautand un fundament stiintific, se distinge una de-a dreptul uluitoare, bazata pe legendele locului; care vorbesc despre ridicarea monumentului de catre locuitori stravechi, acestia fiind uriasi. 

PIATRAONLINE te invita   
In incercarea de a studia misterele pietrei naturale de-a lungul istoriei PIATRAONLINE – perpetuu generator de inspiratie, te provoaca la un exercitiu de imaginatie.
Scrie-ne un comentariu pe site despre parerea ta, pe mana cui mergi ? Sa fie explicatia legata de constructia de geopolimeri suficient sustinuta ? Ar trebui poate imaginate generatii intregi formate din zeci de mii de oameni transportand colosi din piatra pana la destinatii alese dupa criterii doar de ei stiute ? Ori poate uriasii legendelor sunt extraterestrii catre care s-au inchinat stramosii stramosilor nostri ridicandu-le temple ?
Tu ce crezi ?